Observatorul astronomic
Prezentare
Preocupările privind studierea astrelor au apărut în Transilvania încă din secolul al XV-lea. Amintim aici, de exemplu, activitatea lui Ioan Vitéz de Zredna (1408-1472), episcop de Oradea, aflat în legătura cu faimoşi astronomi ai vremii, cum ar fi Peuerbach şi Regiomontanus. Umanistul transilvănean Johannes Honter (Honterus, 1498–1549) a prezentat, în cartea lui de geografie Rudimenta cosmographica (Cracovia, 1530), descrierea universului în viziunea lui Ptolomeu. Apariţia cometelor sau căderea meteoriţilor, fenomene astonomice spectaculoase dar şi înfricoşătoare pentru acele vremuri, au fost amintite în cărţi publicate în Transilvania de Gaspar Heltai, Wilhelm Misocacus sau Stephanus Wolphard. Lucrări de astronomie au fost publicate în secolul al XVII-lea de Izrael Hübner and Samuel Kaposi.
In 1581, Stefan Bathori, principe al Transilvaniei şi rege al Poloniei, înfiinţează la Cluj Academia Claudiopolitana, iar Papa Grigore al XII-lea, printr-un act papal emis în 1583, asociază Academiei Claudiopolitane un seminar iezuit. Odată cu dezvoltarea universităţii, domeniul ştiinţelor naturale capătă o importanţa din ce în ce mai mare. Având la bază tradiţiile de studiu mai sus amintite, necesitatea înfiinţării unui observator astronomic la Cluj devine stringentă. In dezvoltarea studiilor şi cercetărilor de Astronomie, precum şi lansarea planurilor pentru realizarea unui observator astronomic la Cluj un rol fundamental l-au avut, în acei ani, doi călugări iezuiţi: Nicolaus Ianosi (1701–1741) şi Maximilian Hell (1720–1792).
Călugărul iezuit Nicolas Ianosi, originar din Cluj, devine profesor la Universitatea din Cluj (1734–1739), după ce-şi finalizase studiile la Viena. In perioada mai sus amintită, el pune bazele studiilor de astronomie de înaltă calitate şi lansează primele planuri ale unui viitor observator astronomic. Pentru continuarea construcţiei observatorului astronomic, călugării iezuiţi îl desemnează să vină la Cluj în 1752 pe Maximillian Hell.
Hell realizează un nou proiect pentru turnul astronomic şi comandă personal instrumente astronomice performante de la Viena. In anii petrecuţi la Cluj, Hell a predat la Academia Claudiopolitana (devenită între timp Universitas Claudiopolitana) matematică şi astronomie şi a început scrierea unei serii de monografii cu titlul Elementa mathematica naturali philosophiae ancillantia. Din păcate, Maximilian Hell nu a avut posibilitatea să-şi vadă împlinit visul de a avea un observator astronomic la universitatea clujeană pentru că în 1755 este rechemat la Viena, unde devine directorul Observatorului Astronomic Imperial, obţinând rezultate ştiinţifice remarcabile în domeniul Astronomiei.
Munca începută de Ianosi şi Hell este finalizată de Nandor Hartmann, profesor de matematică ce a activat la Cluj între 1755 şi 1769. Odată cu finalizarea construcţiei noii clădiri a universităţii se realizează şi turnul astronomic ce găzduia instrumente astronomice (cuadrant mobil, ceas astronomic şi lunetă) aduse special de la Viena. Din păcate, pe data de 31 august 1798 un incendiu puternic devastează centrul Clujului, provocând mari distrugeri universităţii şi observatorului astronomic. Reconstrucţia universităţii şi a noului turn astronomic s-a făcut greu, iar turnul astronomic a rezistat până în 1893.
După mai mulţi ani, după marea unire de la 1919, planurile unui nou observator astronomic la Cluj au fost reluate.
Gh. Bratu
(1881-1941)
Construcţia unui observator astronomic nou şi modern a început la Cluj în 1920, folosindu-se un spaţiu favorabil, la marginea (de atunci) a oraşului. Observatorul Astronomic din Cluj a fost construit între anii 1921 şi 1934 pe un amplasament pe care astăzi există „Sigma Center” (numele străzii Observatorului se datorează tocmai Observatorului Astronomic, care a funcţionat aici până în anul 1977, când a fost demolat, în locul lui ridicându-se ansamblul industrial „Electrosigma”).
(1885-1969)
Iniţiativa realizării unui nou observator a aparţinut profesorului de matematică Gheorghe Bratu, decan al Facultăţii de Ştiinţe şi director al Observatorului din Cluj între anii 1919-1920 şi 1928-1941. Prin eforturile profesorului Gheorghe Bratu şi ale profesorului Gheorghe Demetrescu (director al Observatorului între anii 1921-1928) au fost comandate primele aparate ştiinţifice de specialitate: un telescop reflector Newtonian (cu diametrul oglinzii de 50 cm), o lunetă ecuatorială Prin (cu un obiectiv de 20 cm), precum şi numeroase cărţi de astronomie. Din 1982, Observatorul îşi desfăşoară activitatea într-o nouă clădire, situată în partea de sud a Grădinii Botanice „Alexandru Borza”.
Baza materială achiziţionată la nivelul anului 1982 a constat în: refractorul Coude-Zeiss (150/2250) (amplasat în cupola Gautier-Prin de 600 cm), refractorul Zeiss (100/1000), sextantul Zeiss şi un teodolit Zeiss. Aceste instrumente s-au adăugat celor existente deja din perioada interbelică, care au dobândit între timp valoare de patrimoniu (telescopul Newtonian şi luneta Prin, mai sus amintite). De asemenea, în anii ’80 Observatorul a mai fost înzestrat cu: refractorul Reinfelder de 130 mm, astrograful „Vierlinser” (cu obiectiv cvadrilenticular) de 15 cm, refractorul Frauhoffer de 70 mm, o „lunette de passage” (pentru observarea trecerii aştrilor la meridianul ceresc al locului), precum şi un instrument universal (teodolit). Din anul 2007, printr-un efort financiar mixt (al Guvernului României şi al Universităţii Babeş-Bolyai) zestrea materială a Observatorului a fost îmbogăţită prin achiziţionarea şi instalarea unei cupole noi de 450 cm (PD 15 Technical Inovations), care găzduieşte un refractor catadioptric Schmidt-Cassegrain marca Meade, de 30 cm, şi un refractor solar Coronado de 60 mm, cu filtru în bandă Hα. Tot atunci s-au mai achiziţionat: un spectrograf SBIG, camere CCD de diferite tipuri, un telescop reflector Vixen de 26 cm, montat în paralel cu instrumentul Coude în cupola veche, accesorii pentru telescoape şi o reţea de calculatoare. Observatorul beneficiază şi de o bibliotecă de specialitate, care conţine peste 16.000 de titluri şi este deschisă de luni până vineri, între orele 9-15.
Din anul 2008, la Observator se desfăşoară şi activităţi pentru publicul larg. Vizitatorii sunt aşteptaţi în fiecare vineri seara, după lăsarea întunericului, pentru un program de circa 2 ore. Acesta constă dintr-o parte introductivă (simularea configuraţiei bolţii cereşti a momentului, prin proiecţie, cu explicarea obiectelor cereşti ce vor fi observate), şi o parte practică, observaţională, utilizând instrumentele din dotare. (Ferenc Szenkovits-Director al Observatorului Astronomic al UBB)
Programul cu publicul
Începând din anul 2008, la Observatorul astronomic al UBB se desfășoară săptămânal, în zilele de vineri și sâmbătă, activități cu publicul. Tariful de acces este de 4 lei. Accesul este gratuit pentru studenţii şi angajaţii UBB, pe baza carnetului de student şi a legitimaţiei de serviciu. Elevii şi studenţii din afara Universităţii „Babeş-Bolyai” beneficiază de tarife reduse cu 50%. În afară de programul obișnuit, Observatorul astronomic așteaptă publicul cu ocazia unor evenimente astronomice remarcabile.
Printre evenimentele notabile care au avut un record de audiență putem aminti:
- eclipsa totala de Lună din 15.06.2011;
- săptămâna Școala altfel 2012, 2013, 2014;
- tranzitul planetei Venus 06.06.2012;
- trecerea cometei C/2011 L4 PanStarrs la periheliu martie 2013;
- rendes-vous-uri mai strânse cu asteroizi (2011-2015).
Şi pe parcursul anului 2015 sunteţi invitaţi să participaţi la o serie de evenimente astronomice notabile:
- trecerea la periheliu a cometei C/2014 Q2 Lovejoy, ianuarie 2015;
- apropierea la 3 distanțe lunare a asteroidului 2004-BL86, 26-31.01.2015;
- eclipsa parțială de Soare din 20.03.2015;
- ocultații ale Lunii cu principalele planete;
- ocultații ale Lunii cu steaua Aldebaran;
- eclipsa parțială de Lună din 28.09.2015.
De asemenea, aşteptăm cu drag cu ocazia săptămânii Școala altfel, în perioada 6-10 aprilie 2015, grupurile organizate de elevi care vor să facă primii paşi spre descoperirea tainelor universului.
Instrumentele principale din dotare
1. Reflector catadioptric Meade RCX400
| Parametri | Caracteristici |
|---|---|
| Designul optic | Ritchey-Chretien îmbunătățit |
| Apertura | 305 mm (12″) |
| Distanţa focală obiectiv | 2438 mm |
| Raportul focal (tip expunere foto) | f/8 |
| Puterea de separaţie (unghiulară) | 0.375″ (sec. de arc) |
2. Refractor Coude 2250×150 mm
| Parametri | Caracteristici |
|---|---|
| Designul optic | Coude |
| Apertura | 150 mm (12″) |
| Distanţa focală obiectiv | 2250 mm |
| Raportul focal (tip expunere foto) | f/15 |
| Puterea de separaţie (unghiulară) | 0.9″ (sec. de arc) |
3. Refractor solar Coronado SolarMax 60 mm
| Parametri | Caracteristici |
|---|---|
| Designul optic | Refractor Meade |
| Apertura | 60 mm |
| Distanţa focală obiectiv | 400 mm |
| Raportul focal (tip expunere foto) | f/6.6 |
4. Reflector Vixen VMC260
| Parametri | Caracteristici |
|---|---|
| Designul optic | Cassegrain modificat |
| Apertura | 260 mm (12″) |
| Distanţa focală obiectiv | 3000 mm |
| Raportul focal (tip expunere foto) | f/11.5 |
| Puterea de separaţie (unghiulară) | 0.45″ (sec. de arc) |
| Magnitudine limită | 13.8 |
Istoric
The First Astronomical Observatory in Cluj-Napoca
Directorii Observatorului Astronomic:
| Nume | Perioada |
|---|---|
| Prof. Gheorghe BRATU (1881-1941) | 1920-1923, 1928-1941 |
| Prof. Gheorghe DEMETRESCU (1885-1969) | 1922-1928 |
| Prof. Constantin PÂRVULESCU (1890-1945) | 1941-1945 |
| Prof. Ion ARMEANCA (1900-1954) | 1945-1954 |
| Prof. Gheorghe CHIŞ (1913-1981) | 1954-1977 |
| Prof. PÁL Árpád (1928-2006) | 1977-1992 |
| Prof. Vasile URECHE (n. 1934) | 1992-2000 |
| Prof. Vasile POP (n. 1940) | 2000-2005 |
| Conf. SZENKOVITS Ferenc (n. 1959) | 2005-prezent |